despre alimente

Chefirul, un produs lactat bun sau… fals?!

         Cuvântul chefir provine din cuvântul turcesc  “keyif” care înseamnă “senzaţie plăcută”. Aceasta datorită sentimentului de sănătate şi de bine pe care ţi-l provoacă consumul acestuia. Aceasta bautura a castigat popularitate foarte rapid datorita interesului crescand fata de probiotice si sanatatea intestinului.

         Beneficiile consumului de chefir:

  • Controlul zahărului din sânge;
  • Scăderea colesterolului;
  • este o sursă bună de proteine, calciu și potasiu;
  • Persoanele cu intoleranță la lactoză pot consuma chefir, deoarece bacteriile prezente în chefir descompun o mare parte din lactoză;
  • Probioticele sunt similare cu bacteriile bune care se găsesc în mod natural în tractul digestiv și pot ajuta la menținerea unui echilibru sănătos;
  • Studiile de laborator au arătat că acest aliment poate avea proprietăți antibacteriene și antifungice;
  • Un alt studiu a arătat că, consumul de chefir poate ajuta la scaderea in greutate.

        Din punct de vedere chimic, chefirul este un produs rezultat, in principal, in urma unei duble fermentatii: fermentatia lactica si alcoolica, realizata ca urmare a dezvoltarii in lapte a bacteriilor lactice si a drojdiilor. In timp ce iaurtul este rezultatul fermentatiei bacteriilor din lapte, chefirul este rezultatul combinatiei de bacterii din lapte si fermentatii de drojdie. Astfel se obtin “boabele de chefir”.

        Chefirul traditional se fabrica cu ajutorul acestor boabe, iar in varianta moderna cu ajutorul culturilor starter (culturi singulare sau amestecuri de microorganisme, selectionate pentru anumite proprietati enzimatice).

        Granula de chefir cuprinde: bacterii lactice, streptococcus, bacterii acetice si drojdii. Produsul finit trebuie sa se prezinte ca un coagul fin, omogen,  consistenta͒ cremoasa, fluida, cu bule fine de gaz, usor intepator si racoritor. Trebuie sa aibe o aciditate de 90, 105, 110, 120 ° T si un continut de 0,2 %, 0,5% si respectiv 0,8 % alcool in functie de tipul de chefir.

Concluzie

      Chefirul de pe raft nu indeplineste aceste conditii si ca atare este un pseudochefir, respectiv un chefir falsificat prin nerespectarea tehnologiei de fabricatie.

Ce poti face?

        Daca esti un iubitor de lactate si bacterii prietenoase si vrei sa consumi un produs autentic, poti face un mic efort si sa ti-l prepari acasa. Trebuie sa dai un search pe net pentru “ciuperca de chefir de lapte” si apoi sa urmezi pasii din reteta.

        Ingrediente/ustensile:

  • lapte proaspat de vaca, capra sau oaie;
  • ciuperca de chefir de lapte (o lingura pentru un borcan de 750 ml) ;
  •  borcan de sticlă cu capac sau alt recipient din sticla si o bucatica de tifon sau panza;
  • strecuratoare din plastic;
  • lingura din plastic;
  • castron/oala/borcan.

         Mod de preparare:

Puneți boabele de chefir într-un borcan.

Se toarnă laptele deasupra boabelor.

Acoperiti borcanul cu o bucata de tifon si fixati-o cu o banda de cauciuc.

Așezați borcanul într-un loc răcoros și întunecat.

Lasati chefirul sa fermenteze timp de 24-48 de ore.

Veți ști că este gata atunci când înclinați ușor borcanul, iar kefirul este mai gros decat laptele.

Depozitati chefirul într-un recipient de plastic. Nu utilizați niciodată recipient de metal sau linguri de metal.

 

Surse

https://www.sciencedirect.com/topics/food-science/cheese-starters

https://en.wikipedia.org/wiki/Kefir

https://www.medicalnewstoday.com/articles/318353.php

Constantin Banu – ” Industria alimentara intre adevar si frauda”

Editura ALL – „Enciclopedia alimentelor”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *